În perioada 20-30 septembrie 2021 aproximativ 45 de profesori universitari și studenți din Ungaria, Serbia, Bulgaria și România s-au întâlnit la Jimbolia în cadrul proiectului Triplex Confinium. Evenimentul s-a desfășurat sub forma unei școli de vară organizată de Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara. Activitățile au survolat în jurul a trei metode cu valoare pedagogică: gândire critică, explorare și implementare. Toate aceste acțiuni realizate în mod corespunzător converg înspre realizarea scopului proiectului Triplex Confinium. Cu alte cuvinte, rostul școlii de vară de la Jimbolia a fost acela de a crea premisele înțelegerii caracteristicilor spațiului euroregional delimitat de intersecția granițelor Ungariei, Serbiei și României pentru ca ulterior să se poată interveni în vederea dezvoltării durabile a acestuia. Tinerii participanți au fost încurajați să depășească rolul de simplu prestator al unui serviciu și să își însușească o poziție participativă, prin care să își exercite capacitatea de a formula probleme și de a identifica soluții care să se plieze pe specificul cultural zonal.
Conferințe
În cadrul școlii de vară de la Jimbolia s-au organizat o serie de conferințe și ateliere.
Universitatea Tehnologică și Economică din capitala Ungariei a fost reprezentată de Gergely Sági, Levente Szabó și Zsolt Vasaros. Gergely Sági a vorbit despre modul de exploatare a unor hărți vechi cu ajutorul noilor tehnologii. Importanța acestui exercițiu constă în concluzionarea faptului că încărcătura istorică este imprimată în structura localității și în spațiul natural limitrof acesteia. Al doilea reprezentant al acestei universități a prezentat relația dintre memorie și arhitectură ca element păstrător al identității unui spațiu. Tot referindu-se la spațiu, Zsolt Vasaros a evidențiat legătura dintre acesta și influențele culturale care participă la devenirea sa atrăgând atenția asupra reflectării acestor aspecte într-un viitor concept arhitectural.
Irina Tulbure de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București a problematizat reinterpretarea spațiului industrial local în contextul închiderii fabricii Ceramica de la Jimbolia.
Bojan Tepavcevic de la Universitatea din Novi Sad a prezentat aspecte inovatoare legate de utilizarea cărămizii.
Ioan Andreescu, reprezentant al Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara, s-a aflat în concordanță cu tema aleasă de Bojan Tepavcevic, creând un context istoric și metafizic al utilizării cărămizii ca element prim. Facultatea din Timișoara a fost reprezentată și de Bogdan Demetrescu, care a subliniat relația dintre o localitate și mediul în care ea a fost construită, accentuându-se, în cazul Jimboliei, situația hidrologică.
Ateliere
Echipa formată din Kaloian Tsetvkov, Georgi Bardarov, Petar Stoianov de la Universitatea „Sfântul Kliment Ohridski” din Sofia, Bulgaria, a prezentat modul de utilizare a aplicației GIS (Geographic Information System), care constituie o hartă ce permite anexarea de informații relevante pentru un anumit sector determinat prin coordonate geografice.
Echipa Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, formată din Norbert Petrovici și Cristian Pop, a prezentat aplicații precum Tableau sau PowerBi, utilizate pentru a structura date referitoare la populația unui anumit spațiu.
Echipa Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, reprezentată de Irina Tulbure, Irina Băncescu, Cristi Borcan, Cristian Bădescu, Alexandru Belenyi, Ilinca Păun Constantinescu, a studiat cum industria de produse ceramice a influențat evoluția urbană și viața locuitorilor Jimboliei.
Tamás Szentirmai, János Vági și Miklós János Boros de la Universitatea din Debrecen s-au concentrat asupra sistemului hidrografic specific Jimboliei. Exercițiul a condus la identificarea unor caracteristici importante, fără de care o definire a spațiului local ar fi incompletă.
Bogdan Demetrescu și Mihai Danciu, ambii de la Facultatea de Urbanism și Arhitectură din Timișoara, au desfășurat un atelier în cadrul căruia s-a analizat relația dintre apă și uscat, dintre zona locuită a Jimboliei și zona naturală, delimitată de carierele de pământ și canalele de captare a apei.
Marko Jovanović, Marko Vučuć, reprezentanți ai Universității din Novi Sad, s-au concentrat asupra cărămizii înțeleasă ca element vernacular arhitectural. Pornind de la acest aspect, atelierul s-a dezvoltat într-o direcție modernă, accentuându-se noi metode de obținere a zidurilor de cărămidă sau de generare a texturii specifice acestora.
Zoltán Major, Gergely Sági, Levente Szabó, Zsolt Vasáros de la Universitatea Tehnologică și Economică din capitala Ungariei au explorat spațiul local și au intervenit prin intermediul unor instalații arhitecturale menite să readucă istoria în atenția locuitorilor de azi ai Jimboliei.
Alte intervenții culturale
Pe lângă cele prezentate mai sus, în cadrul școlii de vară de la Jimbolia s-au organizat următoarele:
prezentare a produselor ceramice Wienerberger.
Andreea Palade Flondor, reprezentantă a Facultății de Artă și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara, a descris povestea grupului SIGMA și a intervenției acestuia în domeniul artei și arhitecturii.
Oana Tiganea, reprezentantă a Politecnico di Milano, a prezentat detalii privitoare la siturile post-industriale din România.
Alex Ciobota și Raluca Rusu, din partea Asociației Peisagiștilor din România, filiala teritorială Vest, au adus în atenția participanților mai multe studii de caz referitoare la gestionarea unor situri culturale.
Peter Kronavetter de la Universitatea Tehnologică și Economică din capitala Ungariei a prezentat date referitoare la moștenirea arhitecturală a unor fabrici de cărămidă.
artista Renée Renard, din partea grupului Avanpost, a vorbit despre proiectele culturale în care a fost implicată.
Explorarea spațiului local
Activitățile de la Jimbolia au debutat cu un tur al arhitecturii orașului, accentul căzând asupra identificării unor elemente specifice localității și, în special, fabricii de produse ceramice Bohn. Turul s-a desfășurat pe o vreme ploioasă, dar participanții nu s-au lăsat descurajați și au interacționat exemplar. De asemenea, au fost prezentate mai multe entități muzeale aflate pe teritoriul orașului în vederea unei mai bune înțelegeri a spațiului local, dar și centrul „Terra” de la Kikinda, un loc deosebit, în care se realizează artă ceramică monumentală.
Surse informații și imagine:
コメント