Din punct de vedere etnic, începând cu episodul colonizării, desfășurat în 1766, și până pe la mijlocul secolului XX, Jimbolia a fost o localitate șvăbească. Situația a început să se schimbe odată cu anul 1924, când așezarea a trecut sub administrație românească. Din acel an numărul românilor a început să crească.
În acest context, orice prezență românească identificată în spațiul jimbolian, mai ales înainte de anul 1900, este surprinzătoare și, prin urmare, merită studiată. În urmă cu două-trei zile ofeream informații despre un pictor român, Ioan Zaicu, ce se pare că s-a stabilit în Jimbolia căsătorindu-se cu Viora Ruga, membră a unei familii românești, la finalul secolului XIX.
De data aceasta vom aduce exemplul unui anume „Emericu Várnay”, jurist, despre care publicația „Biserica și Școala”, în câteva numere apărute în 1878 și 1879, spune că ar fi român. În perioada respectivă, numele unei persoane nu era întotdeauna concludent în ceea ce privește etnia acesteia. Avem exemplul domnului Hans Ostern - din familia Zachari - care, în urma unui proces de schimbare a numelui, a devenit János Várady. De asemenea, trebuie amintit faptul că ziarele maghiare aproape întotdeauna scriau un nume folosindu-se de regulile de scriere a limbii maghiare. Bunăoară, un oarecare Cojocar putea fi scris Kozsokár (Délmagyarország, 11 august 1910) sau Ion Ardelean putea să apară sub forma Juon Argyelan (Zsombolyai Közlöny, 10 februarie 1901).
Iată textul: „<<Unu juristu>> 1-3. absolutu — romanu — cu esamenu de a poté fi improtocolatu, pe langa conditiuni favorabile poté fi aplicatu delocu la Dlu Emericu Várnay advocatu in Zsombolya, Comitatulu Torontál. Desluciri la respectivulu, séu la Suetoniu Petrovitiu parochu in R. Kécsa.”
Bibliogrfie: - „Unu juristu”; „Biseric’a si Școal’a”, Anul II, Arad, 29 decembrie 1878, Nr. 51;
#unarticolpezi #JimboBlog #Hatzfeld #Zsombolya #Jimbolia #sergiu #dema #sergiudema #casadeculturaJimbolia #c_de_culturaJimbolia #unujuristu
Komentáře