Identitatea orașului nostru se află în strânsă legătură cu producerea de materiale ceramice destinate construcțiilor. Deși la ora actuală în Jimbolia nu mai funcționează nicio fabrică de cărămizi, de-a lungul timpului aici și-au desfășurat activitatea mai multe entități de acest fel. Ca dovezi ale acestei realități ce aparține trecutului stau informațiile despre exporturile de cărămizi jimboliene. În articolul „A délvidéki gyárak kiviteli akadálya a Balkánra”, apărut în publicația „Délmagyarország” la Szeged în 1913, se specifică cu privirea la încercarea de a livra materiale ceramice la Constantinopol, Istanbulul de astăzi. Iată, într-o traducere largă, informațiile răspândite în textul menționat.
Directorul fabricii de cărămidă din Jimbolia, la cererea camerei de comerț din Timișoara, s-a deplasat la Constantinopol unde a purtat negocieri cu scopul de a livra cărămizi maghiare în capitala turcească și, în acest fel, să constrângă retragerea de pe piața respectivă a cărămizilor franceze, ce aveau un preț mai ridicat. Însă costul transportului ar fi ridicat prețul cărămizilor maghiare, motiv pentru care planul a eșuat. Austriacul Lloyd nu se angajează și la transportul acestor materiale ceramice. Este aproape de neînțeles cum de nu se poate livra ieftin de la Timișoara la Constantinopol. Dunărea nu este la fel de departe precum Fiume sau Trieste, navigația se face în aval. Transportul pe apă este mai ieftin decât cel feroviar. Dacă în prezent compania de transport naval a Ungariei duce cărămizile până la Brăila sau Galați, de acolo marfa ar putea fi preluată de către Compania Maghiară Răsăriteană de Transport Naval, înrudită cu prima entitate, și transportată prin Marea Neagră până la Constantinopol. În acest fel cărămida maghiară va fi cu siguranță competitivă în capitala turcilor, mai ieftină decât cărămida franceză, fiindcă transportul nu poate costa mult, nici cât transportul cărămizii franceze. E un calcul simplu că transportul în aval pe Dunăre este atât de ieftin că nu se poate compara cu nimic altceva. *Fotografie: Theophil Soltesz
Traducere: Sergiu Dema și Theophil Soltesz
Bibliografie: „A délvidéki gyárak kiviteli akadálya a Balkánra”; Délmagyarország, Szeged, 1913, An II, Nr. 234, miercuri, 8 octombrie;
- http://dmarchiv.bibl.u-szeged.hu/.
#caramizilejimbolienelaConstantinopol #unarticolpezi #Jimbolia #Hatzfeld #zsombolya #JimboBlog #casadeculturaJimbolia #c_de_culturaJimbolia #cdeculturaJimbolia
Comments