În prezentul text voi face referire la un proiect important pentru mine, un copil de suflet pe care l-am crescut din fașă: o colecție de cărți poștale vechi, originale, reprezentând Jimbolia în diferite perioade ale devenirii sale. Între aceasta și întoarcerea în timp există o sinonimie aproape perfectă.
Călătoria în timp reprezintă un deziderat asupra căruia istoria încă nu a apucat să formuleze un verdict. Deplasările intratemporale, văzute prin filtrul rigid al algoritmului științific, rămân utopii. Cu toate acestea, omul are capacitatea de a ciuguli firimituri ale trecutului. Imaginația creatoare permite insului nu doar să rememoreze acțiuni apuse, ci într-o oarecare măsură să le și retrăiască.
Bunăoară, importanța unor imagini vechi este generată atât de utilitatea lor într-un prezent continuu, cât și de atmosfera cuprinsă în spatele formei și a culorii. Fotografia, așadar, este factor declanșator atât pentru procesul de reamintire, cât și pentru diferite acțiune revelatoare.
Imaginea vreunei clădiri sau a unei străzi, chipurile și îmbrăcămintea celor de atunci, textura hârtiei, timbrele, ștampilele oficiilor poștale, localitatea destinatarului, denumirea tipografiei, toate reprezintă piesele unui puzzel care odată finalizat nu constituie doar o imagine completă, ci mai ales o răzbatere în atmosfera vremii în care a circulat cartea poștală. Fereastra prin care cel de astăzi poate privi în intimitatea trecutului poate fi întregită, însă, doar prin consultarea textului înscris pe verso, în timp ce farmecul scrisului de mână este egalat doar de gândurile așternute pe hârtie.
Colecționarea a început în urmă cu aproximativ doi ani, când, în urma unui pont, am descoperit mai multe anticariate online. De atunci, printr-o oblăduire armonioasă a finanțelor familiale, ocazional licitez pentru achiziționarea imaginilor dorite, care, astfel se reîntorc acasă din Serbia, Ungaria, Germania, Croația, Franța, până și din Statele Unite ale Americii.
Așadar, expoziția de cărți poștale poate fi văzută tot parcursul lunii septembrie la Muzeul Ștefan jager din Jimbolia. Din lipsă de personal entitatea culturale se deschide doar la cerere.
Comments