Luna august era luna bulionului. Noi, la Jimbolia, îi spunem bulion, prin alte zone am văzut că i se zice suc de roșii. Bunica nu mă ierta niciodată și mă punea la treabă, dar trebuie să recunosc că și mie-mi făcea plăcere să o ajut.

Cum nu avea grădină, roșiile erau cumpărate fie de la vecini, fie din piață. Îi plăceau soiurile mari, cât palma, roșiile noastre românești, dulci și zemoase, cu pielița subțire. Le alegea întotdeauna cu mare atenție, să nu fie verzi pe la codițe. Cumpăra 18-20 de kg de roșii de cu seara, iar a doua zi, dis-de-dimineață, ne puneam cu toții pe treabă: eu, bunica și bunicul. Tot cu o zi înainte spăla foarte bine sticlele și capacele.

A doua zi, pe la 7 dimineața cel târziu, ne apucam de treabă, ora 12-13 trebuia să ne prindă cu siesta. Bunica și bunicul spălau bine roșiile în mai multe ape, le tăiau în două, îndepărtau orice urmă de stricăciune sau părțile verzi, dacă existau, le mai tăiau în câteva bucăți și apoi intram eu în joc.

Aveam cel mai important rol și mă umflam de fiecare dată-n pene: trebuia să storc roșiile cu mașina specială pentru suc și să fiu foarte atentă să nu cadă nicio sămânță în suc, deoarece aceasta ar putea strica bulionul. Sucul de roșii frumos și spumos îl turnam într-o oală mare, iar resturile ce rămâneau le mai treceam o dată prin mașina de stors. A doua oară sucul ieșea mai gros și mai consistent. Acum mai rămâneau doar semințe și pielițe, de care se bucurau găinile.

Oala se punea pe aragaz sau afară în curte, pe soba de lemne, și se lăsa la fiert până când considera bunica că este gata, cam o oră și jumătate. Nu este o regulă, poți lăsa bulionul mai apos sau îl poți fierbe mai mult pentru a se lega mai tare. În general, din 20 de kg de roșii obțineam cam 13 l de bulion.

De cele mai multe ori bunica făcea bulionul simplu, doar cu un pic de sare. Uneori mai punea și o legătură generoasă de frunze verzi de țelină la fiert ce-i dădea o savoare aparte.

Ritualul acesta se repeta de mai multe ori până când Oma era mulțumită de cantitatea de sticle cu bulion pentru iarnă, când nu ne lipsea niciodată de la prânz supa cu bulion și găluște de griș sau cu tăiței, supa de roșii cu orez, sosul de roșii sau diverse alte supe și preparate șvăbești. Când mai prindeam câte o sticlă fără să mă știe, o dovedea până la ultima picătură.

Ingrediente:

18-20 kg de roșii

O legătură-două de frunze de țelină

2-3 lingurițe de sare neiodată, specială pentru murături

Preparare:

După cum spuneam, roșiile se spală bine, se storc, iar sucul se fierbe într-o oală mai mare, deoarece, în momentul fierberii, sucul de roșii se va umfla și riști să dea pe dinafară.

Frunzele de țelină se pun la fiert încă de la bun început. Înainte ca bulionul să fie turnat în sticle, se îndepărtează.

Sarea se pune pe parcurs. De ce nu de la început? Deoarece bulionul va scădea și se riscă astfel să fie prea sărat. De aceea sarea se pune abia după ce fierberea este în toi, iar sucul a început să scadă.

De cele mai multe ori bunica nu mai steriliza sticlele și nici nu punea conservant, sarea era suficientă. La fel și păstrarea într-un loc răcoros.

Dacă se dorește totuși sterilizarea, acest lucru se face cu puțin timp înainte ca bulionul să fie gata. Se introduce o tavă metalică în cuptor, sticlele se pun în picioare în tavă, lângă ele se pun și capacele metalice, și abia apoi se aprinde cuptorul. Se setează temperatura de 150 de grade Celsius și se lasă sticlele înăuntru pentru 15-16 minute. Se lasă apoi puțin la răcorit și se folosesc imediat.

Sticlele se aliniază pe o tavă metalică, rece, iar cu ajutorul unei pâlnii și a polonicului se porționează bulionul. Se pun imediat capacele și se strâng bine. Apoi se depozitează sticlele între pături groase și se lasă la răcorit. Acest proces poate dura 1-2 zile.

La final, bulionul se depozitează în șpaiț alături de gemuri și compoturi.

Să vă fie de bine!

Autor și imagine: Oana Pavăl (Bârgăoanu)

#oanapavălbîrgăoanu #bîrgăoanu #oana #oanapavăl #bulio #roșii #sucderoșii #bunica #șvabi #Banat #Jimbolia #hatzfeld #JimboBlog #Zsombolya #Jimbo #Blog #sitedespreJimbolia Bulion sau suc de roșii