Din punctul meu de vedere Stefan Jäger este mai viu ca oricând.
De fiecare dată când am ocazia să trec pragul muzeului care îi poartă numele marelui pictor șvab, mă minunez de cât de multe ferestre are clădirea respectivă. Prin unele vezi spre exterior. Deschizându-le, în scurt timp vei putea să te bucuri de o explozie violetă a florilor de liliac. Însă prin altele privești spre interior, spre sufletul lui Jäger și spre spiritul vremurilor de altădată. E bine acolo. E cald. Lumina surprinsă în tablouri este blândă. Așa să fi fost Jimbolia altădată? Sau să fie doar o interpretare personală a pictorului? Poate că adevărul este undeva la mijloc. De altfel, cu ocazia împlinirii a 57 de ani de la plecarea artistului, doamna Angelica Chici a pus la cale o acțiune binevenită. Evenimentul a avut loc în 16 martie 2019, de la ora 15.00, chiar la muzeu și s-a numit „O cafea la Muzeul Stefan Jäger”. Persoane care au avut ocazia să îl cunoască au fost invitate să descrie personalitatea lui Jäger. O frumoasă impresie asupra celor prezenți a făcut intervenția doamnei Zappe, care a povestit, într-un mod cu totul și cu totul captivant, episodul în care a intrat în casa artistului împreună cu o prietenă ce voia să cumpere de la Stefan Jäger.
Amfitrionii au dorit în mod special ca întâlnirea să fie în atelierul pictorului, într-o atmosferă intimă, iar discuțiile să fie libere. Pentru a întregii metafora, fotografia lui Stefan Jäger a fost așezată, pe un scaun, la masă, alături de invitați. Acest aspect a avut menirea de a-l aduce pe pictor și mai aproape de inimile celor prezenți. De asemenea, evenimentul aducerii aminte a fost completat cu depunerea unei coroane de flori la bustul pictorului și vizitarea mormântului acestuia. La final, invitații au primit câte o imagine cu una din picturile artistului.
A fost un eveniment ce s-a remarcat prin liniște, prin pace, prin căldura vocilor care vorbeau despre pictor, printr-o atmosferă lipsită de formalism. Jäger este și va fi încă multă vreme un pansament pentru sufletul omului de astăzi, al omului veșnic grăbit.
