Dintotdeauna am iubit Crăciunul și sărbătorile de iarnă. Bănuiesc că se transmite genetic de la mamă la fiică, altfel nu-pot explica frumoasa nebunie care mă apucă de cum pășesc în luna decembrie. Trebuie să recunosc că și mama este atinsă de aceeași boală. La fel a fost și bunica. Și, din câte bag de seamă, nici fiică-mea nu a scăpat. Sper să am măcar o nepoată și atunci mă pot declara mulțumită, am cui lăsa prețioasa moștenire. Dar spuneți și voi, ce poate fi mai frumos decât să coci turtă dulce și toată casa să-ți miroasă a scorțișoară și nucșoară? Întregiți această imagine cu o noapte frumoasă de iarnă, nici prea rece, nici prea caldă, cu ninsoare liniștită, colinde și copiii ajutând la pregătirea turtei pentru Moșul, fie el Nicole sau Crăciun, și îmi veți da dreptate.
Turta dulce, de regulă, era pregătită de bunica pentru Crăciun. Nu-mi amintesc dacă o prepara și pentru Moș Nicoale, dar cred că seara de 5 decembrie este perfectă pentru copt. Nu de alta, dar Moșul ăsta Nicolae trebuie îmbunat puțin pentru a nu lăsa în cizme doar o nuielușă. Oma mea făcea Lebkuchen după rețeta de mai jos, biluțe aromate și glazurate, pe care le păstra până după sărbători, deoarece nu le prea mânca nimeni. E drept că în timp se cam întăreau și mai recunosc că atunci când trăia bunica nu eram mare fan turtă dulce, dar acum sunt de-a dreptul înebunită. Nu poate exista iarnă și Crăciun fără clasica turtă dulce.
Ingrediente:
Pentru turte:
1 kg făină albă 000 120 g zahăr tos + 250 g zahăr tos 500 ml apă 3 gălbenușuri 1 lingură untură sau unt gras Scorțișoară, nucșoară, ienibahar, cuișoare, ghimbir și anason, după gust 1 praf de sare 1 lingură amoniac
Pentru glazură:
3 albușuri 250 g zahăr pudră 1 lingură de oțet
Preparare:
Cele 120 g zahăr tos se caramelizează, se toarnă apa, se lasă caramelul la topit și apoi se adaugă și restul de 250 g zahăr tos. Compoziția se ține pe foc până când se topește tot zahărul. Siropul astfel obținut se lasă la răcit complet.
Făina se amestecă cu praful de sare, amoniacul și mirodeniile și se cerne bine. În centrul vasului se face o gaură unde se dau drumul celor 3 gălbenușuri, unturii/untului și siropului de zahăr rece. Se frământă bine compoziția, se învelește în folie de plastic și se lasă la frigider peste noapte A doua zi se rup bucățele egale din aluat, se fac biluțe în palmă și se coc într-o tavă tapetată cu hârtie de copt pentru 10-15 minute. Verificați-le mereu, sunt gata când se rumenesc ușor pe fund. Se lasă la răcit.
Pe bain-marie se bat spumă cele 3 albușuri cu zahărul pudră și o puțin oțet până când se obține o bezea lucioasă și fermă. Las-o puțin la răcorit. Fiecare turtă dulce, rece, se introduce în bezea și se lasă la uscat pe blatul de lucru. Cel mai bine este ca turtele să fie lăsate în repaus peste noapte.
A doua zi se ademenește cu ele Moșul.
Să vă fie de bine!
Comentários