Anul 2018 reprezintă trecerea unui secol de la împlinirea unui deziderat al românilor: realizarea României Mari. Ziarele românești ale timpului au oferit cititorilor articole în care se puteau vedea, pe rând, spaima însuflețită de Primul Război Mondial sau curajul insuflat celor care mergeau, poate, spre pieire.
De altfel, ziarele au un mod aparte de a înregistra istoria. Există multă subiectivitate în articolele apărute în presa vremii. Probabil că aceasta este mânată de convingerile autorului. Însă, oricât de ciudat ar părea, acum, peste ani, și având la dispoziție obiectivitatea istoricilor, poți profita de subiectivitatea din articolele respective. Ea te ajută să te conectezi, măcar puțin, la atmosfera de atunci. Îți permite, totodată, să te pui în situația tuturor taberelor beligerante.
Desigur, expoziția de ziare pusă la dispoziție de Muzeul Presei „Sever Bocu” din Jimbolia în cadrul evenimentului „Certificat de naționalitate” cuprinde ziare românești care prezintă punctul culminant al Primului Război Mondial din perspectivă românească. Apar în expoziție articole care vorbesc despre speranța finalizării războiului, despre proclamarea unirii Basarabiei cu România sau despre libertatea de care are nevoie orice popor.
Marea Unire nu a cuprins, însă, și Jimbolia! Localitatea bănățeană avea să aibă cu totul alt drum: ea a revenit Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor. Populația majoritar germană nu a primit cu bucurie vestea și a protestat boicotând alegerile din comitetul electoral din care Jimbolia făcea parte, așa că, din data de 10 aprilie 1924, localitatea aparține în mod oficial Regatului României.
Dezideratul Marii Uniri avea să fie susținut, indirect, de un jimbolian: Karl von Möller. Născut la Viena, ajunge conducătorul Regimentului 65 Infanterie „Erzherzog Ludwig Viktor“ din cadrul armatei Austro-Ungare. Întorcându-se la Munkács, unde regimentul își avea sediul, Karl von Möller se confruntă cu revoluționarii lui Béla Kun, om politic maghiar care dorea sovietizarea Ungariei. Aceștia din urmă sunt nevoiți să părăsească localitatea Munkács pierzând astfel un loc strategic în ceea ce privește legătura cu Republica Sovietică Federală Socialistă Rusă. Acest lucru facilitează intrarea trupelor române în Budapesta la 4 august 1919, eveniment ce garanta, într-un fel, salvgardarea României Mari. Karl von Möller se stabilește ulterior în Regatul României, la Timișoara. Aici ocupă funcția de viceprimar, după care a fost ales de 4 ori în Parlamentul României. Căsătoria cu jimbolianca Grete Jung îl determină să se mute la Jimbolia unde conduce, începând cu anul 1931, publicația „Hatzfelder Zeitung”. Karl von Möller este înmormântat la Jimbolia.
Perioada Primului Război Mondial avea să fie, pentru Jimbolia, una destul de tulbure. De fapt, intervalul de timp se poate lărgi atât înainte, cât și după Primul Război Mondial. De exemplu, din rațiuni politice, domnul Ostern Hans din Jimbolia a fost nevoit să își schimbe numele în János Váradi, apoi în Ivan Váradi, pentru ca, în cele din urmă, să devină Ioan Varadi.
Cu toate acestea, în Jimbolia nu au existat niciodată conflicte majore între cele trei etnii principale, atunci când, în proporții diferite, de-a lungul timpului, au ocupat spațiul jimbolian. Bibliografie: - Muzeul Presei „Sever Bocu”; - Prof. Detlef Strunk;
- Oswald Zachari;
- Heimatblatt Hatzfeld.